marți, 21 iunie 2011

Puncte in plus pentru hrisca...

Pentru ca sunt 'pro' alimentatie diversificata astazi va scriu despre hrisca. Unii o stiu mai mult altii mai putin.
Am observat, cu mare tristete, ca multi oameni care stiu si cumpara hrisca sufera de diverse afectiuni sau au primit recomandari de la medici si nutritionisti sa consume.
Haideti sa vedem ce este hrisca si de ce ar trebui sa o includem in alimentatia noastra.
Hrisca a fost "domesticita" si cultivata pentru prima oara, se pare, in Asia de sud-est, acum cca 8000 de ani. S-a raspandit cu rapiditate in Asia Centrala si in Extremul Orient. Alte surse plaseaza origine ei in Tibet, iar in Balcani prezenta ei este datata cu cca 6000 de ani in urma. Creste pe terenuri putin fertile, chiar acide, dar care trebuiesc bine drenate. De asemenea, nu ii priesc zonele cu temperaturi ridicate.
Continutul in minerale este ridicat: fier, zinc, seleniu. Compusii aromatici (cei care au la baza un nucleu benzenic) si care intr-adevar dau "aroma", parfumul caracteristic pentru hrisca sunt in principal reprezentati de salicilaldehida (2-hidroxibenzenaldehida.

Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile. Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obtine rutozidul.

Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten, contine cantitati mari de lysina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.
Semintele de hrisca sunt aromate si usor dulcegi. Ele pot fi consummate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii. Sunt celebri taieteii japonezi soba, care constituie alaturi de orez un aliment de baza in arhipelagul nipon. Nu mai putin gustoase sunt galetele frantuzesti facute din "faina neagra - ble noire". In Japonia, hrisca este la mare pret, fiind o adevarata arta sa se prepare taieteii soba de diferite dimensiuni. Japonezii consuma cu mare placere si planta verde, in special in primele stadii de dezvoltare. De asemenea, Korea este un mare consummator de hrisca, din faina fiind obtinute nenumarate tipuri de taietei, supe si jeleuri. In Rusia si Polonia hrisca este foarte folosita.
Sa trecem la partea interesanta, cum o putem prepara?
Boabele de hrisca de pot rasni si din ele se face paine dospita sau paine 'raw vegan'.
Hrisca imbogateste mult gustul supei de legume si a tuturor tipurilor de supa.
Se poate fierbe cateva minute apoi pune in tigaie sau woc cu ciuperci, dovlecei sau ardei gras pentru un fel de mancare sau garnitura delicioasa!
Sub forma de fulgi se poate consuma in stare naturala cu lapte, vegetal sau animal, alaturi de alte cereale sau simpla. Si cu iaurt merge foarte bine.
O puteti pune la germinat si consuma in diferite stadii de dezvoltare in salate. In acest fel este foarte hranitoare si va aduce beneficii foarte importante pentru sanatate!
Sper sa incercati hrisca deschisi la minte si la suflet!
Spor!
http://www.alegebio.ro/hrisca-500gr-rapunzel.html
http://www.alegebio.ro/fulgi-de-hrisca-350-gr-primeal.html
http://www.alegebio.ro/faina-de-hrisca-integrala-1-kg-solaris.html
http://www.alegebio.ro/faina-de-hrisca-bio-250-gr-biorganic.html

2 comentarii:

  1. O văd adeseori în hipermarket-uri, dar nu am găsit reţete cu ea. Daţi câteva reţete de mâncare cu hrişcă.

    RăspundețiȘtergere
  2. :) am pus prima reteta si cea mai simpla cu hrisca... sper sa va placa
    astazi urmeaza a doua reteta, mai dupa-amiaza un pic

    RăspundețiȘtergere